Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General: între experiența managerială și provocările reformei sistemului judiciar
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat luni, 2 martie 2026, nominalizarea procurorului Cristina Chiriac pentru funcția de Procuror General al României. Actuala șefă a Serviciului Teritorial Iași din cadrul DNA vine cu 17 ani de magistratură și un profil construit în toate cele trei mari structuri ale Ministerului Public.
Motivarea Ministerului Justiției
În comunicatul oficial, ministrul Radu Marinescu a argumentat alegerea prin prisma profilului profesional complex al candidatei. Propunerea se fundamentează pe „capacitatea deosebită a acesteia de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA". Ministrul a subliniat că proiectul de management prezentat a evidențiat o viziune clară asupra modernizării activității de urmărire penală prin utilizarea instrumentelor tehnice moderne.
O carieră construită în structurile specializate
Cristina Chiriac are o vechime de 17 ani în magistratură. Cariera sa a debutat la parchetele locale — Judecătoria Bârlad și Vaslui — iar din 2015 a făcut pasul către structurile specializate. Parcursul său include experiențe în toți cei trei mari piloni ai sistemului de parchet: PÎCCJ, DIICOT (serviciul teritorial Vaslui) și DNA, unde a preluat conducerea serviciului teritorial Iași în 2022.
Procedura de numire
Procesul este reglementat de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și parcurge trei etape: selecția la Ministerul Justiției, avizul consultativ al Secției pentru Procurori a CSM și decizia Președintelui României, Nicușor Dan, care poate refuza o singură dată, motivat, propunerea ministrului.
Reacții și controverse
Nominalizarea nu a fost lipsită de analize critice. Jurnaliștii de investigație au readus în discuție „cazul Onilă", un dosar de șantaj instrumentat de Cristina Chiriac în 2017, în care victima era fostul episcop al Hușilor. Criticile vizează modul în care au fost gestionate probele video care indicau posibile abuzuri sexuale, aspecte investigate separat abia după câțiva ani, în urma presiunii publice.
De asemenea, conform unor rapoarte recente de activitate, rezultatele DNA Iași sub conducerea sa au fost monitorizate atent, înregistrându-se un număr redus de rechizitorii raportat la schema de personal în cursul anului 2025. Procurorul Cristina Chiriac nu a oferit declarații publice detaliate cu privire la aceste critici, axându-și discursul din timpul interviurilor pe soluții tehnice și manageriale.
Implicații pentru sistemul judiciar
Dacă va fi numită, Cristina Chiriac va prelua un Minister Public care se confruntă cu un deficit istoric de personal și cu o presiune crescută din partea partenerilor internaționali pentru eficientizarea recuperării prejudiciilor. În timpul interviului, aceasta a identificat drept prioritate „consolidarea Ministerului Public ca instituție stabilă și coerentă" și a propus suplimentarea schemei de personal pentru structurile care cercetează infracțiunile săvârșite de magistrați.
Următorul pas este audierea candidatei la Secția pentru Procurori a CSM, moment în care vor fi abordate atât viziunea managerială, cât și aspectele controversate semnalate de presă.
