Iași, orașul pistelor „pe hârtie": Sute de mii de euro risipiți pe studii, zero kilometri de infrastructură velo
În timp ce bugetul local finanțează studii de fezabilitate și avize obținute cu greu, infrastructura pentru bicicliști rămâne o utopie. Poliția Rutieră confirmă eșecul: un singur traseu avizat în 2023, niciun centimetru construit.
„Economia" studiilor fără finalitate
Pentru bicicliștii din Iași, proiectele de mobilitate par să fie blocate într-o buclă birocratică interminabilă. Deși municipalitatea a decontat sume considerabile pentru studii de fezabilitate și documentații tehnice, realitatea din teren este una crudă: municipiul nu a reușit să pună la dispoziția cetățenilor nici măcar un kilometru de pistă de biciclete funcțională.
Această situație ridică semne mari de întrebare privind eficiența utilizării banului public. Sute de mii de euro au fost direcționați către firme de consultanță și proiectare pentru a desena trasee care, ulterior, au rămas uitate prin sertarele primăriei. Practic, Iașul a plătit rețete pentru o infrastructură care nu a mai ajuns niciodată să fie gătită.
Confirmarea oficială: avize sunt, piste nu sunt
Inconsecvența municipalității este demonstrată și de datele oficiale furnizate de Poliția Rutieră. Serviciul Rutier Iași a confirmat că, în cursul anului 2023, a emis aviz favorabil pentru un singur proiect de pistă de biciclete. A fost momentul în care birocrația a dat undă verde pentru o schimbare, însă execuția a întârziat să apară.
De ce un proiect avizat de Poliție nu a ajuns să fie implementat? Răspunsul este un mister pe care administrația locală pare să nu-l poată — sau să nu vrea să — explice.
Un cerc vicios al ineficienței
Lipsa infrastructurii velo nu este doar o problemă de estetică urbană, ci una de siguranță rutieră. Fără piste dedicate, bicicliștii sunt forțați să împartă șoselele cu șoferii, riscându-și viața în trafic, în timp ce autoritățile continuă să investească în studii tehnice care nu rezolvă nimic:
- Bani cheltuiți: sute de mii de euro pe planșe și documentații.
- Rezultat: zero kilometri de piste.
- Impact: riscuri fatale pentru bicicliști și un oraș sufocat de mașini.
Iașul rămâne, astfel, un oraș captiv în era studiilor, în timp ce alte centre urbane din țară au reușit să integreze cu succes mobilitatea alternativă. Rămâne întrebarea cât timp vor mai fi subvenționate aceste proiecte-fantomă înainte ca cineva din administrația locală să răspundă pentru banii risipiți pe hârtii fără acoperire în asfalt.
